Arhivă pentru mai 8, 2013

InimaFoto 1 – Inima [sănătate]

Inima este organul care se ocupă cu transportul oxigenului și nutrienților în tot corpul prin intermediul sângelui după un ritm extrem de precis.

Institutul HearthMath a făcut multe cercetări in ceea ce priveșe inima si a descoperit multe lucruri interesante.

-Pana nu de mult, oamenii credeu ca cel mai important organ este creierul, dar campul magnetic al inimii este de 5 000 de ori mai puternic decat cel al Creierului, au demonstrat recent, oamenii de stiinta.

-In starea fetala, inima se formeaza inaintea creierului.

-In medie, o inima bate de 110.000 de ori pe zi, de 40 de milioane de ori pe an si de 3,5 miliarde de ori intr-o viata.

-Intr-o ora, inima produce energia necesara pentru a ridica 907,18 kg la o inaltime de 0,9144 metri. Intr-o ora si 15 minute, inima poate ridica o Toyota Prius!

-Sursa batailor inimii este inima insasi, iar nu creierul. Inima bate de la sine. Atunci cand se efectueaza un transplant de inima, aceasta nu poate fi conectata cu creierul.

-Impulsul electric al fiecarei batai de inima poate fi masurat de la aproximativ 1,200 m distanta de corp!

-Impulsul electric al inimii este de 40-60 de ori mai puternic decat cel al creierului. Este cu mult mai puternic decat impulsul electric al oricarui organism din corp.

-Inima trimite mai multe informatii catre creier decat creierul catre inima.

-Sistemul vascular al inimii masoara 60.000 de mile lungime (965.606 km) si poate inconjura pamantul de doua ori.

-Celule miocardice de la oameni diferiti puse impreuna, se acomodeaza, stabilesc legaturi si reusesc sa functioneze la unison, ca un intreg, au descoperit cercetatorii. In cazul celulelor nervoase, aceste principii nu sunt valabile.

-Electricitatea pe care o genereaza inima poate fi detectata si masurata in patternurile creierului unei persoane aflata in apropiere.

-Inima are de fapt propriul sau creier. Un creier care genereaza de 50 de ori mai multa energie electrica si de cinci mii de ori mai multa putere magnetica decat creierul.

-Undele creierului unei mame se conecteaza la bataile inimii bebelusului ei.

-Cand o persoana se simte stresata, coplesita, anxioasa, nesigura si tematoare, inima trimite semnale haotice si incoerente catre creier/minte, atragand stresul.

-Atunci cand in mod sincer simti speranta si compasiune, inima ta transmite semnale coerente si armonioase catre creier, inlocuind sentimentul izolarii de ceilalti, cu senzatia apropierii. [garbo]

– Pe parcursul unei vieţi de 70 de ani, inima unui om bate de trei miliarde de ori. Inima pompează în organism circa 5 l de sânge/minut. În cazul unui efort fizic intens, cantitatea de sânge creşte până la 30 de l/mm. In 70 de ani de viaţă, inima pompează circa 180.000 t de sânge.

– După ce am făcut sport, dușul fierbinte nu este recomandat decât după o pauză de 15-23 de minute. În acest fel, putem evita riscul unui atac cardiac. În plus, activităţile sportive nu sunt recomandate în zilele de luni. Într-adevăr, câţiva cercetători germani susţin că numărul de persoane care suferă un atac cardiac ar fi mult mai mare în prima zi de lucru a săptămânii

– Una dintre cele mai importante proprietăţi ale inimii este automatismul cardiac, care îi permite să bată şi atunci când este scoasă din organism. Datorită acestei proprietăţi, sunt posibile operaţiile pe cord deschis.  – Inima cântăreşte circa 300 g. De-a lungul vieţii unui om în vârstă de 70 de ani, inima bate de 2,5 miliarde de ori şi fiecare ventricul pompează în ar­tere 170 milioane de litri de sânge

-Musculatura ventriculului stâng este de trei ori mai groasă decât cea a ventriculului drept.

– Contracţiile inimii se numesc sistole, iar relaxările, diastole.

– Zgomotele inimii sunt consecinţa activităţii meca­nice a acesteia.- Ritmul cardiac variază cu vârsta: 130 bătăi/min. la nou-născut şi 70 – 80 bătăi/min. la adult.
– Viteza de propagare a pulsului (dilatare bruscă a pereţilor aortei la pomparea sângelui) este de 10 ori mai mare decât cea a fluxului sangvin.

– În medie, inima unui om bate de 70 de ori pe minut. Între aceste bătăi, inima se odihneşte. Astfel, în cazul unei persoane de 70 de ani, se poate spune că inima i s-a odihnit timp de 40 de ani și a bătut timp de numai 30 de ani!

– Cele peste un miliard de capilare din organism în­sumează circa 1000 km lungime şi realizează o su­prafaţă de circa 30 m pătrați. Totalitatea venelor din corp însumează 50 km lungime.

– În zilele noastre este posibilă înlocuirea arterelor bolnave cu artere artificiale. [link]

InimaFoto 2 – Inima reală

Realizatori :

  Andreea BLIDAR

Ing. Adrian-Paul BASARMAN

Reclame

Oamenii de ştiinţă din Coreea de Sud susţin că au realizat cu succes această operaţie şi preconizează ca, în viitor, organele porcilor modificaţi genetic să fie transplantate oamenilor.

Cunoscută sub numele de xenotransplant (transplant interspecific), tehnica ar putea pune punct problemelor legate de numărul restrâns de donatori umani.[Descoperă]

Xenotransplantarea reprezintă transferul chirurgical de celule, țesuturi sau în deosebi organe întregi de la o specie la alta. [DEX]

transplant-maimuta-porc

 FOTO 1: Sam Panthaki, Lionel Bonaventure/AFP/Mediafax [Gândul]

Importanţa experimentului constă în faptul că au fost folosiţi porci modificaţi genetic: înainte de efectuarea procedurii, specialiştii din Seoul au înlăturat de la porcii donatori genele responsabile pentru respingerea transplantului de către organismul primitor.

Acum, oamenii de ştiinţă speră că această procedură va reprezenta baza transplantelor de la porc la om. [Descoperă]

Oamenii de ştiinţă sud-coreeni au transplantat inima unui porc modificat genetic la o maimuţă, reuşind astfel primul transplat inter-specii din ţara lor, scrie Daily Mail. Înainte de transplat, porcului din Coreea de Sud i-au fost eliminate genele responsabile de reactivitatea imunitară, care declanşează un răspuns de respingere. [Gândul]

Primul transplant de acest fel a fost realizat în 1994, dar procedura a suscitat nenumărate probleme legate de etică. Mulţi specialişti susţin că xenotransplantul ar putea face ca bolile specifice porcilor să ajungă fie întâlnite şi în rândul oamenilor, iar alţii ridică problema tulburătoare a existenţei unor creaturi „hibride”, parte om, parte animal. [Descoperă]

În prezent, un subiect sensibil pentru umanitate este „Clonarea”.

Prin clonare transplantarea de organe poate deveni o soluţie de succes . Chiar daca transplantarea de organe este un lucru curent la ora actuala , deseori este o criza de organe potrivite .

Xenotransplantul (transplantarea de organe de la o specie la alta ) este o soluţie a acestei crize deşi poate duce deseori la o respingere a organului din cauza nerecunoaşterii lui de către organismul beneficiarului . [Clonarea]

Coreea de Sud şi-a anunţat pentru prima dată planurile cu privire la xenotransplant în 2009. Coordonatorul studiului, Lim Gio-Bin, a declarat că un purcel clonat născut pe 3 aprilie a fost modificat genetic astfel încât să nu aibă gene funcţionale implicate în respingerea ţesuturilor străine de către receptor.

Orgamele provenite de la porci sunt potrivite pentru xenotransplant din multe puncte de vedere, doar că ele sunt acoperite de un strat de molecule glucidice care declanşeză o reacţie de respingere din partea corpului uman. Anticorpii umani atacă aceste organe şi le distrug cu rapiditate. Pentru modificarea porcului clonat numit Xeno, specialiştii au dezactivat una dintre copiile genei responsabilă cu producerea moleculelor glucidice. Prin acest proces, Coreea de Sud a ajuns a doua ţară din lumea care a clonat purceluşi, după Statele Unite.

Lim Gio-Bin a declarat că va coordona studii pe oameni anul acesta, sperând ca până în 2017 xenotransplantul să devină o tehnică larg utilizată. [Descoperă]

Realizatori:

Laura DAVID

Ing. Adrian-Paul BASARMAN

doctorul de inimi

Foto 1: Christiaan Neethling Barnard, medicul inimilor

”Pentru un om muribund, nu este o decizie grea, aceea de a primi o alta inimă, pentru că el știe că altfel ar muri. Dacă un leu te urmărește pe malul unui râu plin cu crocodili, nu eziți să sari în apă, convins că vei putea înota până pe malul celălalt” – C.N.Barnard [Sighet Online]

Nicio persoană din lume nu merită mai mult titlul de medic al inimilor decât chirurgul sud-african Christiaan Neethling Barnard. [taifasuri]

Născut la 8 noiembrie 1922, în Beaufort West, Africa de Sud, Doctorul Barnard a  avut patru frati. Unul dintre ei a murit la varsta de 5 ani, din cauza unor probleme cardiace. Probabil ca acel atat de trist eveniment a avut o mare insemnatate in conturarea  viitoarei cariere a medicului. [sighet online]

Tanarul Christiaan Barnard a început studiile de medicină la Cape Town şi, după ce a obţinut doctoratul, a plecat în Statele Unite ale Americii unde timp de doi ani s-a specializat în chirurgie cardiotoracică, la Universitatea din Minnesota. [taifasuri]

La acea vreme nu erau clarificate din punct de vedere legal conditiile de prelevare de organe si definitia mortii. A realizat primul transplant de rinichi la Spitalul Groote Schuur (Fig. 2), care a avut o evolutie favorabila si a fost primit ca un eveniment de importanta majora in Africa de Sud, fapt ce i-a dat curaj si incredere pentru pregatirea transplantului cardiac. [adevărul]

hospital gro...

Foto 2: Spitalul Groote Schuur [heart-transplant]

Dupa primul transplant de ficat, efectuat cu succes in 1953, in Statele Unite, medicul sud-african Christian Barnard a efectuat o operatie similara si in tara natala, in octombrie 1967.

Timp de cativa ani, el experimentase transplanturi cardiace la animale si peste 50 de caini primisera o inima noua la momentul 3 decembrie 1967, cand s-a ivit posibilitatea efectuarii primului transplant uman. [revista magazin]

In noiembrie 1967, profesorul Schrire l-a sunat pe dr. Barnard transmitandu-i faptul ca avea un pacient eligibil pentru transplant cardiac. Louis Washkansky suferea de insuficienta cardiaca severa cu o speranta de viata extrem de redusa si era pregatit sa isi asume riscul. [adevărul]

Pacientul, Louis Washkansky (Fig. 3), era un comerciant de 54 de ani, suferind de diabet si o maladie cardiaca incurabila. „Pentru un om muribund, nu este o decizie grea, aceea de a primi o alta inima, pentru ca el stie ca altfel sigur ar muri. Daca un leu te urmareste pe malul unui rau plin de crocodili, nu eziti sa sari in apa, convins ca vei putea inota pana pe malul celalalt”, va spune, mai tarziu, Barnard. [revista magazin]

Louis W.

Foto 3: Louis Washkansky [heart-transplant]

La scurt timp, tanara de culoare Denise Darvall a suferit un accident de masina, urmat de afectare cerebrala severa. Tatal ei a acceptat fara ezitare sa doneze organele fiicei sale. [adevărul]

Pe 3 decembrie 1967, echipa medicala a efectuat pe parcursul a noua ore transplantul de cord lui Louis Washkansky. Acesta  a supravietuit operatiei si a mai trait inca 18 zile, decedand din cauza unei pneumonii induse de medicamentele imunosupresoare pe care le lua, deci nu din cauza transplantului propriu-zis, pentru ca noua lui inima functiona perfect. Bernarnd a devenit, instantaneu, o vedeta internationala, mai celebra decat un star de cinema. El a continuat sa efectueze transplanturi de inima. A doua interventie a avut loc la 2 ianuarie 1968, iar pacientul, Philip Blaiberg, a supravietuit 19 luni. Dorothy Fisher a primit o inima noua in 1969, devenind prima persoana de culoare care a suferit un transplant. Ea a trait 12 ani si 6 luni dupa transplant. Dirk van Zyl, care a primit o noua inima in 1971, a fost cel mai longeviv supravietuitor, traind peste 23 de ani dupa transplant. [revista magazin]

Impactul mediatic a fost foarte mare pe tot globul. Toate televiziunile si toate ziarele din lume se intreceau cu prezentarea detaliilor operatiei si ale starii pacientului Louis Washkansky. [sighet online]

Cazul nu a fost scutit de critici. Barnard nu s-a preocupat prea mult de indeplinirea standardului de definire a mortii in cazul Denisei. Unii sustin chiar ca ea a fost lasata sa moara si de aici provine primul conflict de interese intre aspectul legal si etic al definirii mortii, pe de o parte, si zelul chirurgului. Pentru majoritatea chirurgilor, la acea data, precautiile de ordin moral coincideau cu interesele lor profesionale. Teama de donare, indusa de graba chirurgilor Cu aproape 20 ani mai tarziu, un sondaj de opinie a aratat ca 44% din americani nu si-au semnat carti de donator din teama de a nu fi declarati prematur in moarte cerebrala. Unii critici sunt de parere ca o inima nu poate fi extrasa din corp daca nu a incetat sa mai bata. Ei considera macabra prelevarea cordului ,activ”, chiar si de la o persoana in moarte cerebrala. Werner Forrssmann, chirurg cardiac, detinator al Premiului Nobel pentru medicina in 1956, l-a criticat public pe Barnard pentru ardoarea frankensteiniana de a manipula organismul uman, neglijand aspectele etice in starile terminale, transformand actul medical in experiment pe om si idealul medicinei intr-un ideal personal. Semnificatia morala a donarii de organe provine din natura a ceea ce putem da, lua sau primi. Baza oricarei discutii despre transplant trebuie sa cuprinda o analiza a ceea ce inseamna constiinta, altruism sau ideal moral. Multi considera constiinta drept autoritatea morala suprema in luarea unei decizii. ,Lasa-ti constiinta sa decida” – nu este un slogan, ci ar putea fi ultima solutie intr-o dilema cu profunde implicatii etice. In Romania, in virtutea unui principiu utilitarist, o lege recent propusa de Ministerul Sanatatii, in forma initiala, nu tinea cont de aspectele etice ale transplantului de organe: protejarea atat a donatorului, cat si a primitorului de excesul de zel al medicilor. Opinia publica a reactionat si, in final, principiile etice au fost introduse in proiectul de lege. [adevărul]

Performanța lui Barnard a deschis însă o nouă eră în istoria medicinei, ulterior transplantul de inimă aplicându-se cu succes în nenumărate alte cazuri. [libertatea]

Christiaan Barnard a fost căsătorit de trei ori şi a avut şase copii. Despre chirurgul-vedetă se ştie că a avut şi numeroase relaţii extraconjugale, dintre care cea mai cunoscută a fost cea cu Gina Lollobrigida.

Medicul inimilor s-a restras din chirurgie în 1983, din cauza unei artrite reumatoide care îl împiedica să mai opereze.Christiaan Barnard a murit în septembrie 2001, în timpul unei vacanţe în Cipru, din cauza unui atac de astm. [taifasuri]

Inima doctorului Christiaan Barnard  a încetat să mai bată în 2 septembrie 2001, la vârsta de 78 de ani.

Se cuvine sa ne aducem aminte de chirurgul sudafrican si de extraordinara sa realizare din 3 decembrie 1967, primul transplant de inima, in spitalul Groote Schuur din Cape Town, Africa de Sud. [sighet online]

–––––––––––––––––––––––––––––

Transplantul cardiac în România

În 1999 este efectuat primul transplant cardiac de către Dr. Șerban Brădișteanu la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, urmat la foarte scurt timp de cel de-al doilea, efectuat la Centrul de Chirurgie Cardiacă din cadrul Spitalului Județean Târgu-Mureș de către Prof. Dr. Radu Deac. [romtransplant]

Imagine

Foto 4: Dr. Șerban Brădișteanu [hotnews]

–––––––––––––––––––––––––––––

Realizatori:

Laura DAVID

Ing. Adrian-Paul BASARMAN

Mediul online oferă posibilitatea vizitării celor mai importante muzee printr-un tur virtual.

Muzeul Luvru, unul dintre cele mai cunoscute muzee din lume, ofera posibilitatea de a admira exponatele la o rezolutie foarte buna, cu detaliere la fiecare obiect. Turul virtual este împartit în 10 categorii, în funcție de preferințele fiecarui vizitator.
Capela Sixtina, una dintre atracțiile principale ale Muzeului Vatican, poate fi vizitată și online. Punctul forte îl reprezintă faptul că, fiind singurul vizitator, se pot observa mai bine detaliile.
Muzeul St. Petersburg oferă vizitatorului imagini spectaculoase ți informații despre bogația și cultura rusească. Un detaliu important îl reprezintă posibilitatea vizitării exterioare a muzeului, în special de pe acoperisul muzeului, astfel se poate admira și o parte a orasului.
British Museum ofera un tur virtual mai puțin spectaculos. Acesta constă doar în fotografii cu exponate la o rezolutie foarte bună, grupate în funcție de perioada sau de regiunea din care fac parte.
Muzeul Grigore Antipa oferă vizitatorilor, din ianuarie 2009, posibiliatea de a vizita online muzeul.
La randul sau, Muzeul Taranului Roman (Fig.1) ofera un tur virtual care iti permite sa vezi “orice coltisor, orice exponat“. [WebCultura]

muzeul taranului roman

Fig 1. Tur virtual la Muzeul Taranului Roman [link]

Lista muzeelor din România care au tur virtual sau imagini panoramice [Cimec]

B Muzeul Naţional al Ţăranului Român – BUCUREŞTI
http://www.tur.muzeultaranuluiroman.ro/

B Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” – BUCUREŞTI
http://www.muzeul-satului.ro/flash/harta.swf

B Muzeul Naţional Cotroceni – BUCUREŞTI
http://www.muzeulcotroceni.ro/

B Muzeul Costumelor Populare din România – BUCUREŞTI
http://www.panoramax.ro/panorame-virtuale/index.php?id=109
B Muzeul Aviaţiei – BUCUREŞTI
http://www.360trip.ro/muzeulaviatiei

AG Muzeul Judeţean Argeş – PITEŞTI
http://www.muzeul-judetean-arges.ro/Tur-virtual/49/

AR Complexul Muzeal Arad – ARAD
http://www.ghidularadean.ro/tur-virtual/Muzeu/index.php

BR Muzeul Brăilei – BRĂILA
http://www.panoramax.ro/panorame-virtuale/index.php?id=102

BR Muzeul Brăilei. Centrul de Cultură “Nicăpetre” – BRĂILA
http://www.panoramax.ro/panorame-virtuale/index.php?id=103

BR Casa Memorială “Panait Istrati” – BRĂILA
http://www.panoramax.ro/panorame-virtuale/index.php?id=104

BC Muzeul Municipal de Istorie – ONEŞTI
http://www.onestionline.ro/panoramice/muzeu_istorie_onesti/flash/OnestiOnline.ro_Muzeu.html

BT Muzeul Judeţean Botoşani – BOTOŞANI
http://www.bt360.ro/muzeu

BV Muzeul de Artă – BRAŞOV
http://www.vrbrasov.ro/culturabrasov/muzeebrasov/muzeuldeartabrasov/index.html?keepThis=true&TB_iframe=true

BV Muzeul “Casa Mureşenilor” – BRAŞOV
http://www.vrbrasov.ro/culturabrasov/muzeebrasov/muzeulcasamuresenilorbrasov

BV Casa Memorială “Ştefan Baciu” – BRAŞOV
http://www.vrbrasov.ro/culturabrasov/muzeebrasov/muzeulstefanbaciubrasov/index.html?keepThis=true&TB_iframe=true

BV Muzeul Naţional Peleş – SINAIA
http://peles.ro/category/exploreaza/tur-virtual

CT Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie – CONSTANŢA
http://www.cjc.ro/MINAC/ro/despre.html
Titlu: Incursiuni virtuale în istoria antică a Tomisului
HD Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa – SARMIZEGETUSA
http://muzeu.geomatic.ro/sectii/sarmis/sarmi_virtual/ro/1/1_intrare.htm

IS Casa Memorială “Ion Creangă” – HUMULEŞTI
http://www.turvirtualiasi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=74:bojdeuca-ion-creanga&catid=86

IS Complexul Muzeal Naţional “Moldova” – IAŞI
http://www.palatulculturii.ro/360/view.php
Muzeele din sediul complexului, în Palatul Culturii
IS Muzeul “Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul” – IAŞI
http://www.turvirtualiasi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=84:casa-dosoftei&catid=86

NT Casa Memorială “Ion Creangă” – HUMULEŞTI
http://www.turvirtualiasi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=74:bojdeuca-ion-creanga&catid=86

IS Muzeul de Istorie Naturală – IAŞI
http://www.uaic.ro/uaic/bin/view/Research/TurVirtual-muzeu

MM Muzeul de Mineralogie – BAIA MARE
http://www.muzeuminbm.ro/wp/tur-virtual

MM Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş – BAIA MARE
http://maramuresmuzeu.ro/mjia/wp-content/uploads/tur/virtualtour.html

MS Muzeul de Istorie – SIGHIŞOARA
http://sighisoara360.ro/sighisoara/muzeuldeistorie.html?keepThis=true&TB_iframe=true

NT Muzeul Memorial “Calistrat Hogaş” – PIATRA – NEAMŢ
http://mmchpn.muzeu-neamt.ro/tur-virtual.html

NT Muzeul de Istorie şi Etnografie – BICAZ
http://mib.muzeu-neamt.ro/tur-virtual.html

SB Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” – SIBIU
http://muzeulastra.ro/vizitare/vizita-virtuala.html
Toate muzeele din cadrul Complexului muzeal
SB Colecţia muzeală a Centrului de Documentare şi Informare Gaze – MEDIAŞ
http://www.muzeulgazelor.ro/virtual/modul/index.html

TM Muzeul de Artă – TIMIȘOARA
http://www.muzeuldeartatm.ro/Poze_Panoramice.html

MM Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
http://www.muzartbm.ro/tur-virtual/

Realizator : Ing. Andrei BLIDAR

IMPACTUL ASUPRA PUBLICULUI

Posted: mai 8, 2013 in H) Impact

Un muzeu virtual este o colecţie de exponate care nu există fizic, ci doar sub formă electronică, pe calculator.
În funcţie de resursele tehnice utilizate şi de abilitatea proiectanţilor şi realizatorilor exponatelor, vizitatorul poate avea mai mult sau mai puţin percepţia exponatului real.
Într-un muzeu clasic, exponatele sunt de regulă doar privite de vizitatori (rareori este posibilă atingerea obiectelor, în puţine cazuri exponatele sunt însoţite de sunet). Vizitarea unui muzeu virtual poate fi asimilată în multe privinţe cu vizitarea unui muzeu real, tocmai deoarece percepţia primordială este şi în acest caz cea vizuală.
Această caracteristică, la care se adaugă altele, fac din muzeul virtual o alternativă viabilă în condiţiile actualei dezvoltări tehnologice

Realizator: Silvia COHAN

Avantajele majore ale muzeului virtual faţă de muzeul real sunt:
• Permite accesul publicului de la distanţă. În acest context problema costului accesului nu se mai pune: accesul fizic al unui vizitator poate fi imposibil dacă exponatul se află la distanţă. Aşadar, muzeul virtual este un mijloc eficace de a reduce „discriminarea geografică” dintre vizitatorii aflaţi în zone rurale şi cei aflaţi în zone urbane, de exemplu.

• Muzeul virtual elimină trei dintre limitările importante ale unui muzeu real:
→„limitele naturale” ale colecţiei: colecţia muzeului virtual nu trebuie să se limiteze la piesele aflate efectiv într-o colecţie fizică. Cu alte cuvinte, muzeul virtual poate să cuprindă exponate aflate în colecţii diferite (care pot fi la mare distanţă unele de altele).
→„marginile naturale” ale spaţiului fizic de expunere: colecţia expusă a muzeului virtual este identică cu colecţia de ansamblu. Cu alte cuvinte muzeul virtual îşi expune întreaga colecţie (nu are „depozite”), ceea ce nu e cazul la imensa majoritate a muzeelor reale.
→spaţiul limitat pentru textul însoţitor („învelişul textual”) al piesei [ScientConsult]

Dezavantajele majore ale muzeului virtual faţă de cel real sunt:
• Vizitatorul nu are contact direct cu piesa.
• Muzeul virtual nu poate să reproducă atmosfera specifică a muzeului real. Comoditatea „vizitării” muzeului de acasă nu poate suplini „trăirea vizitei reale în muzeul real”.
• Muzeul virtual permite muzeului real să „publice” material care altminteri rămâne neexpus, piese pe care muzeul le deţine, dar care nu-şi găsesc spaţiu de expunere şi — mai ales — mari cantităţi de informaţie despre piese, autori etc. pe care muzeul le produce (Patrick Boylan, vicepreşedinte al ICOM estimează că valoarea informaţiei pe care muzeele o deţin depăşeşte valoarea colecţiilor acestora !).
• Muzeul virtual atrage noi vizitatori pentru muzeul real. Acesta este un fapt empiric: se pot cita muzee care şi-au expus o parte din colecţii, fie sub formă de compact-disc, fie pe Internet, şi cărora le-a crescut semnificativ numărul de vizitatori (profesorul Paolo Galluzi, directorul Muzeului de Istorie a Ştiinţei din Florenţa susţine că în 1995 — în timp ce majoritatea muzeelor din Florenţa au avut o scădere de 9-14% a numărului de vizitatori, muzeul său a avut o creştere cu 45%, doar după prezentarea lui pe Internet).
• Muzeul virtual „pregăteşte” vizitatorul pentru vizita la muzeul real, iar un vizitator documentat profită mai mult de pe urma vizitei. [ScientConsult]

Realizator: Alexandra POP

Muzeele de ştiinţă şi tehnică ajută publicul de toate vârstele să înţeleagă mai bine lumea în care trăieşte. Ştiinţa a fost negată ca parte a culturii în civilizaţia occidentală până de curând, susţin unii specialişti. Există o lungă tradiţie de separare academică între cele două culturi: cea umanistă şi cea ştiinţifică. Muzeele de istorie şi artă au fost mai preocupate de colecţii şi de prezentarea acestora pentru public, în timp ce muzeele de ştiinţe naturale, de exemplu, au fost mai preocupate de cercetare. Şi la noi, multe muzee tehnice şi de ştiinţe naturale dintre cele mai importante nu ţin de Ministerul Culturii, ca toate celelalte muzee.

In muzeele moderne cele două tipuri de cultură trebuie apropiate, iar aceasta nu se rezolvă prin simpla lor plasare în acelaşi spaţiu fizic. Ştiinţa şi societatea s-au dezvoltat împreună şi nu pot fi separate din punct de vedere istoric. Ele şi-au influenţat reciproc dezvoltarea şi acest aspect trebuie avut în vedere când informaţia se prezintă pentru public. Într-un muzeu etnografic, de pildă, se prezintă multe obiecte care erau folosite în trecut în gospodărie, fără informaţii privind modul în care au fost făcute, din ce material, ce influenţă au avut asupra culturii perioadei respective. Muzeele de artă expun tablouri fără a se referi şi la progresele tehnologice sau la condiţiile sociale care au dus la crearea lor. Pe de altă parte, muzeele de ştiinţe naturale expun plante şi animale fără să menţioneze prezenţa umană, ca şi când oamenii nu ar exista în natură. Rar suntem introduşi în interrelaţia dintre ştiinţă şi societate, lăsând vizitatorilor impresia că ştiinţa este doar o colecţie de obiecte. [ScientConsult]

Realizator: Laura DAVID

În ţara noastră există peste 70 de muzee care au colecţii de istoria ştiinţei şi tehnicii, cu patrimoniu estimat la peste 45.000 de piese. Din acestea, doar câteva sunt muzee specializate de ştiinţă şi tehnică, cele mai importante fiind Muzeul Tehnic „prof. Dimitrie Leonida“ din Bucureşti şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu“ – Iaşi.

Există mai multe muzee dedicate mineritului, transporturilor, medicinii şi farmaciei, un muzeu al petrolului, colecţii de tehnică preindustrială şi de tehnică populară.  La acestea se adaugă importante colecţii de documente şi fotografii aflate în muzee de istorie, ce constituie mărturii ale evoluţiei ştiinţei şi tehnicii în ţara noastră, precum şi muzee memoriale dedicate unor personalităţi de primă mărime din domeniul medicinii (Victor Babeş, Gheorghe Marinescu), aviaţiei (Traian Vuia, Aurel Vlaicu), agronomiei (Ion Ionescu de la Brad), chimiei (Petru Poni) şi altele.

Majoritatea muzeelor de ştiinţă şi tehnică se confruntă cu serioase dificultăţi legate de criza de spaţii de expunere şi depozitare, de bugetele mici, criza de public, lipsa publicaţiilor de popularizare. Un exemplu caracteristic este Muzeul Tehnic „prof. Dimitrie Leonida“ din Bucureşti. Colecţia actuală a muzeului, numărând peste 4.500 de exponate, este cea lăsată moştenire de fondatorul muzeului, deoarece muzeul nu are de ani de zile fonduri de achiziţii. Clădirea din Parcul Carol ce adăposteşte muzeul se află de peste 10 ani în reparaţii capitale, după ce, şubrezit de cutremure, acoperişul s-a prăbuşit în iarna 1986, deteriorând grav numeroase piese şi aparatură de laborator. Redeschis parţial în 1994, muzeul are în continuare infiltraţii prin acoperiş. Lipsa de spaţiu face ca numeroase piese să nu poată fi expuse, iar creşterea colecţiilor este practic imposibilă. Pentru tot patrimoniul există un singur restaurator, care nu poate face faţă problemelor specifice. Tot lipsa cronică de bani face ca muzeul să nu mai aibă pliante sau alte publicaţii de mulţi ani. Singurele informaţii despre patrimoniul expus sunt conţinute în mici etichete, care nu dau nici un fel de detalii privind modul de funcţionare, importanţa şi semnificaţia exponatului, modul de fabricaţie, context istoric etc. [ScientConsult]

Realizator: Laura DAVID

Primele muzee au apărut pe Internet în 1994, iar astăzi sunt peste 5.000 de muzee prezente. În fiecare zi apar trei muzee noi pe Internet. Din 5 navigatori pe Internet unul caută informaţie de muzeu. Paginile de muzeu sunt considerate printre cele mai novatoare, mai incitante şi mai frumoase pentru că oamenii de muzeu sunt mai obişnuiţi să lucreze cu text şi imagine.

Internetul oferă un mediu favorabil muzeelor care vor să iasă în întâmpinarea publicului, iar acest lucru se întâmplă pentru că pentru majoritatea obiectelor de muzeu, mai importante decât imaginile acestora, directe sau mediate, sunt descrierile, poveştile lor, ideile, conceptele, relaţiile, explicaţiile care să te ajute să înţelegi ceea ce vezi. Pe Internet nu trebuie să avem o copie a muzeelor noastre, cu sălile, amplasarea actuală a pieselor în expoziţie etc.[scientconsult]

Realizator: Cristina NAGY

TIPURI DE MUZEE

Posted: mai 8, 2013 in C) Tipologii

Muzeele din alte epoci aveau tendința de a fi universale, muzeele moderne se concentrează pe un subiect particular sau chiar aparțin uneia sau mai multor categorii, precum:artă, artă modernă, arte vizuale, arte aplicate, arheologie, antropologie și etnologie, etnologie și folclor, filatelie, istorie, istorie culturală, istorie militară, istorie naturală, numismatică, tehnologie, știință.
În cadrul acestor subiecte de interes, muzeele se pot specializa și mai departe, devenind muzee de agricultură, geologie, istorie locală, de istoria aviației, pedologie sau petrografie aviației
Orice muzeu are o colecție de fond de obiecte și/sau artefacte selecționate din domeniul specific de reprezentare. Toate piesele muzeelor sunt catalogate și inventariate, având o evidență a achiziționării și provenienței lor. Sunt de asemenea periodic supuse analizei stării lor de conservare și trecute regulat printr-un proces de menținere și restaurare. Colecțiile tematice au fiecare cel puțin câte o persoană responsabilă de menținerea, păstrarea, conservarea și expunerea artefactelor. [Wiki]

Realizator: Silvia COHAN