Archive for the ‘1) Informații Generale’ Category

Mediul online oferă posibilitatea vizitării celor mai importante muzee printr-un tur virtual.

Muzeul Luvru, unul dintre cele mai cunoscute muzee din lume, ofera posibilitatea de a admira exponatele la o rezolutie foarte buna, cu detaliere la fiecare obiect. Turul virtual este împartit în 10 categorii, în funcție de preferințele fiecarui vizitator.
Capela Sixtina, una dintre atracțiile principale ale Muzeului Vatican, poate fi vizitată și online. Punctul forte îl reprezintă faptul că, fiind singurul vizitator, se pot observa mai bine detaliile.
Muzeul St. Petersburg oferă vizitatorului imagini spectaculoase ți informații despre bogația și cultura rusească. Un detaliu important îl reprezintă posibilitatea vizitării exterioare a muzeului, în special de pe acoperisul muzeului, astfel se poate admira și o parte a orasului.
British Museum ofera un tur virtual mai puțin spectaculos. Acesta constă doar în fotografii cu exponate la o rezolutie foarte bună, grupate în funcție de perioada sau de regiunea din care fac parte.
Muzeul Grigore Antipa oferă vizitatorilor, din ianuarie 2009, posibiliatea de a vizita online muzeul.
La randul sau, Muzeul Taranului Roman (Fig.1) ofera un tur virtual care iti permite sa vezi “orice coltisor, orice exponat“. [WebCultura]

muzeul taranului roman

Fig 1. Tur virtual la Muzeul Taranului Roman [link]

Lista muzeelor din România care au tur virtual sau imagini panoramice [Cimec]

B Muzeul Naţional al Ţăranului Român – BUCUREŞTI
http://www.tur.muzeultaranuluiroman.ro/

B Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” – BUCUREŞTI
http://www.muzeul-satului.ro/flash/harta.swf

B Muzeul Naţional Cotroceni – BUCUREŞTI
http://www.muzeulcotroceni.ro/

B Muzeul Costumelor Populare din România – BUCUREŞTI
http://www.panoramax.ro/panorame-virtuale/index.php?id=109
B Muzeul Aviaţiei – BUCUREŞTI
http://www.360trip.ro/muzeulaviatiei

AG Muzeul Judeţean Argeş – PITEŞTI
http://www.muzeul-judetean-arges.ro/Tur-virtual/49/

AR Complexul Muzeal Arad – ARAD
http://www.ghidularadean.ro/tur-virtual/Muzeu/index.php

BR Muzeul Brăilei – BRĂILA
http://www.panoramax.ro/panorame-virtuale/index.php?id=102

BR Muzeul Brăilei. Centrul de Cultură “Nicăpetre” – BRĂILA
http://www.panoramax.ro/panorame-virtuale/index.php?id=103

BR Casa Memorială “Panait Istrati” – BRĂILA
http://www.panoramax.ro/panorame-virtuale/index.php?id=104

BC Muzeul Municipal de Istorie – ONEŞTI
http://www.onestionline.ro/panoramice/muzeu_istorie_onesti/flash/OnestiOnline.ro_Muzeu.html

BT Muzeul Judeţean Botoşani – BOTOŞANI
http://www.bt360.ro/muzeu

BV Muzeul de Artă – BRAŞOV
http://www.vrbrasov.ro/culturabrasov/muzeebrasov/muzeuldeartabrasov/index.html?keepThis=true&TB_iframe=true

BV Muzeul “Casa Mureşenilor” – BRAŞOV
http://www.vrbrasov.ro/culturabrasov/muzeebrasov/muzeulcasamuresenilorbrasov

BV Casa Memorială “Ştefan Baciu” – BRAŞOV
http://www.vrbrasov.ro/culturabrasov/muzeebrasov/muzeulstefanbaciubrasov/index.html?keepThis=true&TB_iframe=true

BV Muzeul Naţional Peleş – SINAIA
http://peles.ro/category/exploreaza/tur-virtual

CT Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie – CONSTANŢA
http://www.cjc.ro/MINAC/ro/despre.html
Titlu: Incursiuni virtuale în istoria antică a Tomisului
HD Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa – SARMIZEGETUSA
http://muzeu.geomatic.ro/sectii/sarmis/sarmi_virtual/ro/1/1_intrare.htm

IS Casa Memorială “Ion Creangă” – HUMULEŞTI
http://www.turvirtualiasi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=74:bojdeuca-ion-creanga&catid=86

IS Complexul Muzeal Naţional “Moldova” – IAŞI
http://www.palatulculturii.ro/360/view.php
Muzeele din sediul complexului, în Palatul Culturii
IS Muzeul “Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul” – IAŞI
http://www.turvirtualiasi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=84:casa-dosoftei&catid=86

NT Casa Memorială “Ion Creangă” – HUMULEŞTI
http://www.turvirtualiasi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=74:bojdeuca-ion-creanga&catid=86

IS Muzeul de Istorie Naturală – IAŞI
http://www.uaic.ro/uaic/bin/view/Research/TurVirtual-muzeu

MM Muzeul de Mineralogie – BAIA MARE
http://www.muzeuminbm.ro/wp/tur-virtual

MM Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş – BAIA MARE
http://maramuresmuzeu.ro/mjia/wp-content/uploads/tur/virtualtour.html

MS Muzeul de Istorie – SIGHIŞOARA
http://sighisoara360.ro/sighisoara/muzeuldeistorie.html?keepThis=true&TB_iframe=true

NT Muzeul Memorial “Calistrat Hogaş” – PIATRA – NEAMŢ
http://mmchpn.muzeu-neamt.ro/tur-virtual.html

NT Muzeul de Istorie şi Etnografie – BICAZ
http://mib.muzeu-neamt.ro/tur-virtual.html

SB Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” – SIBIU
http://muzeulastra.ro/vizitare/vizita-virtuala.html
Toate muzeele din cadrul Complexului muzeal
SB Colecţia muzeală a Centrului de Documentare şi Informare Gaze – MEDIAŞ
http://www.muzeulgazelor.ro/virtual/modul/index.html

TM Muzeul de Artă – TIMIȘOARA
http://www.muzeuldeartatm.ro/Poze_Panoramice.html

MM Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
http://www.muzartbm.ro/tur-virtual/

Realizator : Ing. Andrei BLIDAR

IMPACTUL ASUPRA PUBLICULUI

Posted: mai 8, 2013 in H) Impact

Un muzeu virtual este o colecţie de exponate care nu există fizic, ci doar sub formă electronică, pe calculator.
În funcţie de resursele tehnice utilizate şi de abilitatea proiectanţilor şi realizatorilor exponatelor, vizitatorul poate avea mai mult sau mai puţin percepţia exponatului real.
Într-un muzeu clasic, exponatele sunt de regulă doar privite de vizitatori (rareori este posibilă atingerea obiectelor, în puţine cazuri exponatele sunt însoţite de sunet). Vizitarea unui muzeu virtual poate fi asimilată în multe privinţe cu vizitarea unui muzeu real, tocmai deoarece percepţia primordială este şi în acest caz cea vizuală.
Această caracteristică, la care se adaugă altele, fac din muzeul virtual o alternativă viabilă în condiţiile actualei dezvoltări tehnologice

Realizator: Silvia COHAN

Avantajele majore ale muzeului virtual faţă de muzeul real sunt:
• Permite accesul publicului de la distanţă. În acest context problema costului accesului nu se mai pune: accesul fizic al unui vizitator poate fi imposibil dacă exponatul se află la distanţă. Aşadar, muzeul virtual este un mijloc eficace de a reduce „discriminarea geografică” dintre vizitatorii aflaţi în zone rurale şi cei aflaţi în zone urbane, de exemplu.

• Muzeul virtual elimină trei dintre limitările importante ale unui muzeu real:
→„limitele naturale” ale colecţiei: colecţia muzeului virtual nu trebuie să se limiteze la piesele aflate efectiv într-o colecţie fizică. Cu alte cuvinte, muzeul virtual poate să cuprindă exponate aflate în colecţii diferite (care pot fi la mare distanţă unele de altele).
→„marginile naturale” ale spaţiului fizic de expunere: colecţia expusă a muzeului virtual este identică cu colecţia de ansamblu. Cu alte cuvinte muzeul virtual îşi expune întreaga colecţie (nu are „depozite”), ceea ce nu e cazul la imensa majoritate a muzeelor reale.
→spaţiul limitat pentru textul însoţitor („învelişul textual”) al piesei [ScientConsult]

Dezavantajele majore ale muzeului virtual faţă de cel real sunt:
• Vizitatorul nu are contact direct cu piesa.
• Muzeul virtual nu poate să reproducă atmosfera specifică a muzeului real. Comoditatea „vizitării” muzeului de acasă nu poate suplini „trăirea vizitei reale în muzeul real”.
• Muzeul virtual permite muzeului real să „publice” material care altminteri rămâne neexpus, piese pe care muzeul le deţine, dar care nu-şi găsesc spaţiu de expunere şi — mai ales — mari cantităţi de informaţie despre piese, autori etc. pe care muzeul le produce (Patrick Boylan, vicepreşedinte al ICOM estimează că valoarea informaţiei pe care muzeele o deţin depăşeşte valoarea colecţiilor acestora !).
• Muzeul virtual atrage noi vizitatori pentru muzeul real. Acesta este un fapt empiric: se pot cita muzee care şi-au expus o parte din colecţii, fie sub formă de compact-disc, fie pe Internet, şi cărora le-a crescut semnificativ numărul de vizitatori (profesorul Paolo Galluzi, directorul Muzeului de Istorie a Ştiinţei din Florenţa susţine că în 1995 — în timp ce majoritatea muzeelor din Florenţa au avut o scădere de 9-14% a numărului de vizitatori, muzeul său a avut o creştere cu 45%, doar după prezentarea lui pe Internet).
• Muzeul virtual „pregăteşte” vizitatorul pentru vizita la muzeul real, iar un vizitator documentat profită mai mult de pe urma vizitei. [ScientConsult]

Realizator: Alexandra POP

Muzeele de ştiinţă şi tehnică ajută publicul de toate vârstele să înţeleagă mai bine lumea în care trăieşte. Ştiinţa a fost negată ca parte a culturii în civilizaţia occidentală până de curând, susţin unii specialişti. Există o lungă tradiţie de separare academică între cele două culturi: cea umanistă şi cea ştiinţifică. Muzeele de istorie şi artă au fost mai preocupate de colecţii şi de prezentarea acestora pentru public, în timp ce muzeele de ştiinţe naturale, de exemplu, au fost mai preocupate de cercetare. Şi la noi, multe muzee tehnice şi de ştiinţe naturale dintre cele mai importante nu ţin de Ministerul Culturii, ca toate celelalte muzee.

In muzeele moderne cele două tipuri de cultură trebuie apropiate, iar aceasta nu se rezolvă prin simpla lor plasare în acelaşi spaţiu fizic. Ştiinţa şi societatea s-au dezvoltat împreună şi nu pot fi separate din punct de vedere istoric. Ele şi-au influenţat reciproc dezvoltarea şi acest aspect trebuie avut în vedere când informaţia se prezintă pentru public. Într-un muzeu etnografic, de pildă, se prezintă multe obiecte care erau folosite în trecut în gospodărie, fără informaţii privind modul în care au fost făcute, din ce material, ce influenţă au avut asupra culturii perioadei respective. Muzeele de artă expun tablouri fără a se referi şi la progresele tehnologice sau la condiţiile sociale care au dus la crearea lor. Pe de altă parte, muzeele de ştiinţe naturale expun plante şi animale fără să menţioneze prezenţa umană, ca şi când oamenii nu ar exista în natură. Rar suntem introduşi în interrelaţia dintre ştiinţă şi societate, lăsând vizitatorilor impresia că ştiinţa este doar o colecţie de obiecte. [ScientConsult]

Realizator: Laura DAVID

În ţara noastră există peste 70 de muzee care au colecţii de istoria ştiinţei şi tehnicii, cu patrimoniu estimat la peste 45.000 de piese. Din acestea, doar câteva sunt muzee specializate de ştiinţă şi tehnică, cele mai importante fiind Muzeul Tehnic „prof. Dimitrie Leonida“ din Bucureşti şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu“ – Iaşi.

Există mai multe muzee dedicate mineritului, transporturilor, medicinii şi farmaciei, un muzeu al petrolului, colecţii de tehnică preindustrială şi de tehnică populară.  La acestea se adaugă importante colecţii de documente şi fotografii aflate în muzee de istorie, ce constituie mărturii ale evoluţiei ştiinţei şi tehnicii în ţara noastră, precum şi muzee memoriale dedicate unor personalităţi de primă mărime din domeniul medicinii (Victor Babeş, Gheorghe Marinescu), aviaţiei (Traian Vuia, Aurel Vlaicu), agronomiei (Ion Ionescu de la Brad), chimiei (Petru Poni) şi altele.

Majoritatea muzeelor de ştiinţă şi tehnică se confruntă cu serioase dificultăţi legate de criza de spaţii de expunere şi depozitare, de bugetele mici, criza de public, lipsa publicaţiilor de popularizare. Un exemplu caracteristic este Muzeul Tehnic „prof. Dimitrie Leonida“ din Bucureşti. Colecţia actuală a muzeului, numărând peste 4.500 de exponate, este cea lăsată moştenire de fondatorul muzeului, deoarece muzeul nu are de ani de zile fonduri de achiziţii. Clădirea din Parcul Carol ce adăposteşte muzeul se află de peste 10 ani în reparaţii capitale, după ce, şubrezit de cutremure, acoperişul s-a prăbuşit în iarna 1986, deteriorând grav numeroase piese şi aparatură de laborator. Redeschis parţial în 1994, muzeul are în continuare infiltraţii prin acoperiş. Lipsa de spaţiu face ca numeroase piese să nu poată fi expuse, iar creşterea colecţiilor este practic imposibilă. Pentru tot patrimoniul există un singur restaurator, care nu poate face faţă problemelor specifice. Tot lipsa cronică de bani face ca muzeul să nu mai aibă pliante sau alte publicaţii de mulţi ani. Singurele informaţii despre patrimoniul expus sunt conţinute în mici etichete, care nu dau nici un fel de detalii privind modul de funcţionare, importanţa şi semnificaţia exponatului, modul de fabricaţie, context istoric etc. [ScientConsult]

Realizator: Laura DAVID

Primele muzee au apărut pe Internet în 1994, iar astăzi sunt peste 5.000 de muzee prezente. În fiecare zi apar trei muzee noi pe Internet. Din 5 navigatori pe Internet unul caută informaţie de muzeu. Paginile de muzeu sunt considerate printre cele mai novatoare, mai incitante şi mai frumoase pentru că oamenii de muzeu sunt mai obişnuiţi să lucreze cu text şi imagine.

Internetul oferă un mediu favorabil muzeelor care vor să iasă în întâmpinarea publicului, iar acest lucru se întâmplă pentru că pentru majoritatea obiectelor de muzeu, mai importante decât imaginile acestora, directe sau mediate, sunt descrierile, poveştile lor, ideile, conceptele, relaţiile, explicaţiile care să te ajute să înţelegi ceea ce vezi. Pe Internet nu trebuie să avem o copie a muzeelor noastre, cu sălile, amplasarea actuală a pieselor în expoziţie etc.[scientconsult]

Realizator: Cristina NAGY

TIPURI DE MUZEE

Posted: mai 8, 2013 in C) Tipologii

Muzeele din alte epoci aveau tendința de a fi universale, muzeele moderne se concentrează pe un subiect particular sau chiar aparțin uneia sau mai multor categorii, precum:artă, artă modernă, arte vizuale, arte aplicate, arheologie, antropologie și etnologie, etnologie și folclor, filatelie, istorie, istorie culturală, istorie militară, istorie naturală, numismatică, tehnologie, știință.
În cadrul acestor subiecte de interes, muzeele se pot specializa și mai departe, devenind muzee de agricultură, geologie, istorie locală, de istoria aviației, pedologie sau petrografie aviației
Orice muzeu are o colecție de fond de obiecte și/sau artefacte selecționate din domeniul specific de reprezentare. Toate piesele muzeelor sunt catalogate și inventariate, având o evidență a achiziționării și provenienței lor. Sunt de asemenea periodic supuse analizei stării lor de conservare și trecute regulat printr-un proces de menținere și restaurare. Colecțiile tematice au fiecare cel puțin câte o persoană responsabilă de menținerea, păstrarea, conservarea și expunerea artefactelor. [Wiki]

Realizator: Silvia COHAN

ETIMOLOGIE

Posted: mai 8, 2013 in B) Etimologie

Cuvântul „muzeu” provine din latinescul museum (la plural musea), care la rândul său a fost preluat din greaca veche, mouseion, semnificând un loc sau un templu dedicat muzelor, divinități patronatoare a artelor și literelor în Grecia Antică. Ca atare, mouseion era, pentru grecii antici, o clădire special dedicată studiului și creației.[Wiki]

Realizator: Andreea BLIDAR

Definitia muzeului

– Instituție care se ocupă cu strângerea, păstrarea și expunerea obiectelor care prezintă interes istoric, științific, artistic etc.; clădire în care sunt păstrate și expuse astfel de obiecte.

– Instituție care colecționează, păstrează și prezintă publicului obiecte de artă, relicve, documente istorice, științifice etc.; localul acestei instituții.[DEX]

– instituție permanentă, aflată în serviciul societății, deschisă publicului, care se ocupă cu strângerea, păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menținerea, conservarea și expunerea de diverse obiecte sau artefacte ce prezintă interes științific, istoric, artistic,tehnologic ș.a.m.d., în scopul studierii, educării, relaxării vizitatorilor, a oamenilor de știință. [Wiki]

– Conform definiţiei Consiliului Internaţional al Muzeelor [ICOM], muzeul este: „o instituţie permanentă, non-profit, în serviciul societăţii şi al dezvoltării acesteia, deschisă publicului, care achiziţionează, conservă, cercetează, comunică şi expune dovezi materiale ale oamenilor şi mediului lor, având ca scop studiul, educarea şi delectarea“.

Realizator: Andreea BLIDAR